Transgaz a scos la licitaţie şi conducta care aduce gazele din Marea Neagră. Toată infrastructura de export este în licitaţie sau în construcţie

Transgaz a lansat în Sistemul Electronic de Licitaţii Publice „execuția conductei de transport gaze naturale Țărmul Mării Negre – Podişor (inclusiv alimentare cu energie electrică, protecție catodică și fibră optică)”, adică ţeava prin care vor intra în sistemul naţional de transport gazele din cel mai important perimetru din Marea Neagră, Neptun Deep, operat de ExxonMobil şi Petrom, asta dacă, evident, companiile vor lua decizia finală de a investi în extracţia gazelor.

Contractul are o valoare cuprinsă între 1,36 şi 1,56 miliarde de lei, conducta ar trebui construită în doi ani, iar Transgaz aşteaptă oferte până la data de 15 februarie.

„Obiectivul major al acestei investiţii constă în construirea unei conducte telescopice de transport gaze naturale Tuzla-Podişor, în lungime de 308,3 km şi Dn 1200 respectiv Dn 1000, care să facă legătura între resursele de gaze naturale disponibile la ţărmul Mării Negre şi coridorul Bulgaria-România-Ungaria-Austria, astfel asigurându-se posibilitatea transportului gazelor naturale spre Bulgaria şi Ungaria prin interconectările existente Giurgiu-Ruse (cu Bulgaria) şi Nadlac-Szeged (cu Ungaria)”, spunea Transgaz în raportul aferent primului semestru al acestui an.
Această conductă se va interconecta şi cu actuala conductă internaţională de transport gaze naturale Tranzit 1 (Isaccea-Negru Vodă), care traversează Dobrogea. Capacitatea de transport va fi de 8,14 miliarde de metri cubi pe an.

La BRUA se lucrează deja, interconectările cu estul şi sudul sunt în licitaţie

Odată cu lansarea licitaţiei pentru acest proiect, Transgaz a finalizat procedurile pentru tot ansamblul de conducte viitoare prin care gazul din Marea Neagră să ajungă în sistemul national de transport şi, de aici, o parte din el la export, atât către vestul Europei, cât şi către est şi sud. Potrivit legii offshore, doar maximum 50% din cantitatea de gaze din Marea Neagră poate fi exportată.

La Podişor, gazele din Marea Neagră vor intra în viitoare conductă BRUA, (Bulgaria-România-Ungaria-Austria),  la care Transgaz a început deja lucrările încă din august, prin care gazele vor traversa România şi vor ajunge în Ungaria. Conducta ar urma să fie gata anul viitor.

Pe de altă parte, recent, Transgaz a anunţat deja licitaţiile pentru alte două proiecte, prin care gazele să ajungă atât în Republica Moldova cât şi Ucraina sau în sudul Europei, pe conductele de tranzit care erau, până acum câţiva ani, monopol al Gazprom şi prin care gazele ruseşti ajungeau în Bulgaria.

În primul caz este vorba despre conducta de transport gaze naturale Onești – Gherăești – Lețcani, din Moldova. Odată terminată conducta de 165 km, sistemul românesc de transport al gazelor naturale va fi legat la gazoductul Iaşi-Ungheni, gazoduct care subtraversează Prutul şi are o capacitate de transport de 1,5 miliarde mc de gaz anual, care a fost construit în 2014.
De acolo, tot Transgaz va construi o conductă până în capitala Republicii Moldova, Chişinău, astfel că, cel mai probabil în 2020 Republica Moldova ar putea să înceapă importul de gaze din România, în condiţiile în care acum importă exclusiv gaze de la Gazprom. În acest sens, Transgaz a cumpărat în acest an Vestmoldtransgaz, compania de transport al gazelor din Republica Moldova care se ocupă de construcţia gazoductului Iaşi-Ungheni-Chişinău.

În al doilea caz, este vorba despre „Consolidarea sistemului de transport în România, între Onești – Isaccea și inversarea fluxului la Isaccea” – faza 2 (Interconectarea Sistemului Național de Transport cu Sistemul Internațional şi reverse flow la Isaccea – faza 2),  licitaţie lansată şi ea de Transgaz acum câteva zile. Inversarea fluxului (reverse flow) la Isaccea presupune posibilitatea ca gazele naturale din România, în special cele care vor fi scoase din Marea Neagră,  să poată fi exportate prin sistemul de conducte de tranzit care traversează România prin Dobrogea.

Între Isaccea şi Negru Vodă Dobrogea este traversată de trei conducte de gaz, care au fost construite şi, până de curând, operate exclusiv de Gazprom prin care gazul Rusia tranzitează România, cu destinaţia Bulgaria şi, mai departe, Grecia şi Turcia. Gazprom a pierdut, partial până acum, dreptul exclusiv de a transporta gaze pe aceste conducte, care pot fi folosite în parte şi de alţi operatori. Această operaţiune de inversare a fluxului de gaze este necesară pentru a permite „curgerea” gazului în in sens invers, după interconectarea cu sistemul românesc, adică din România spre Ucraina.

Pentru Exxon/Petrom conducta s-a scos acum la licitaţie, pentru gazele scoase de Carlyle, există acord din noiembrie

În zona continentală a Mării Negre se derulează două proiecte de anvergură. Primul, în zona de apă adâncă, derulat de Exxon şi OMV Petrom, unde s-au descoperit reserve potenţiale de gaze de până la 84 de miliarde de metri cubi, iar al doilea, derulat de fondul de investiţii american Carlyle, prin Black Sea Oil and Gas (BSOG), în zona de apă mică, are un potenţial cuprins între 10 şi 20 de miliarde de metri cubi. Dacă în cazul Neptun, Transgaz a anunţat acum licitaţia, pentru perimetrul celor de la Carlyle Transgaz a semnat deja acordul prin care construieşte conducta şi transportă gazele încă de luna trecută.

În 9 noiembrie, cele două companii, au semnat contractul de transport al gazelor naturale pentru producţia provenită din Proiectul Dezvoltare Gaze Naturale Midia („Proiectul MGD”) în Sistemul Național de Transport, potrivit unui comunicat al firmei americane

„Având în vedere zăcămintele de gaze naturale descoperite în Marea Neagră în ultima perioadă, Transgaz intenţionează extinderea Sistemului Naţional de Transport cu scopul creării unui punct suplimentar de preluare a gazelor naturale provenite din perimetrele de exploatare submarine ale Mării Negre. Proiectul constă în construirea unei conducte noi de transport gaze cu diametrul de 20″ (Dn 500), proiectată pentru a transporta gazele naturale la o presiune de 55 bari, în lungime totală de aproximativ 24,37 km şi va conecta ţărmul Mării Negre cu conducta de transport Tranzit 1 pe direcţia ţărmul Mării Negre – Corbu – Săcele – Cogealac – Grădina”, spunea, cu ocazia semnării acordului, directorul general al Transgaz, Ioan Sterian.

România produce acum circa 10 miliarde de metri cubi de gaze pe an şi consumă circa 11, diferenţa reprezentând importuri de la Gazprom. Dacă firmele vor lua deciziade a extrage gazele din Marea Neagră, producţia suplimentară ar putea fi de cel puţin 7 miliarde de metri cubi pe an, din aceste două câmpuri, potrivit estimărilor.